Noi să fim sănătoşi

Intr-o Romanie post-apocaliptica, libertatea de exprimare a depasit cu mult valoriile acceptate. Astfel, orice John Doe poate sa infecteze mintiile a milioane de oameni cu virusul numit BS( alintat de cunoscatori bull shit) prin intermediul unei weapon of mass destruction. Aceasta arma letala pentru neuroni se numeste GLOG. Putini cunosc riscurile glogurilor, dat fiind faptul ca acestea infecteaza si transforma in glogari aproape imediat orice persoana ce se simte singura, neapreciata si trista.
Totusi, glogurile inca nu au reusit sa controleze populatia neutilizatoare de Internet si pe inca alti cativa ce se autointituleaza Tellies. Vedeti voi, in acest posibil viitor, telliesii sunt o minoritate, insa inca numara destui oameni ca sa conteze.

In ierarhia nu foarte bine stabilita a glogarilor, cea mai inalta pozitie este ocupata de Xoxo, personajul nostru principal.
Xoxo a fost printre primii utilizatori ai glogului ce a inteles adevarata lui putere. El,ce era la inceput un adolescent tomnatic, urat si emotional insecure, a fost corupt de puterea glogului intr-o asa maniera incat si-a dedicat o mare parte din el insusi acestuia. Astfel, desi a devenit cel mai puternic glogar al momentului, a renuntat la ceea ce probabil, sa fim seriosi, nu avea nici la inceput, si anume o viata. Insa, incetul cu incetul vom vedea cum, folosiindu-se de glog, incepe sa-si construiasca o viata in jurul lui.

In aceasta prima incursiunea in viata lui Xoxo, ne vom ocupa de first encounterul lui cu Bad M., cel ce va avea sa devina arch-enemy-ul sau.
Bad M. este un Tellit, adica o persoana ce utilieaza Tellieul intr-un mod echivalent cu cel al glogului utilizat de un glogar. Daca ar fi sa asemanam Glogul cu un AK-47, atunci Tellieul ar fi un revolver. Dupa cum spuneam, Bad M. este un tellit. A nu se confunda cu tellies, acestia sunt doar niste pioni ai tellitilor. De asemenea, Bad M. este un tellit agresiv, ce ataca totul in jur in afara de, evident, omul ce detine tellieul unde apare, Devic. Dar ma rog, toate la timpul lor.

Se face ca intr-o zi frumoasa de vara, cand soarele stralucea prin ciuperca atomica, puternicul Xoxo sa primeasca un mail de la presupusul Bad M. in care acesta din urma exprimandu-si doleanta de a deveni si el la randul lui un glogar influent just like Xoxo. Nedandu-si seama de inselatoria din spatele acestui mail, Xoxo face publica aceasta intamplare pe celebrul lui glog, luand in deradere dorinta presupusului Bad M.. Adevaratul Bad M., vazand acestea si nepermintand o asemenea stirbire a autoritatii sale ca tellit pe baza unui mail fals, contraataca folosindu-se de tellie. Acesta a fost deci inceputul acestui razboi legendar si spectaculos.

-va urma-

Pana mai ieri, am avut breton peste ochi si toate cele. In scopuri stiintifice, evident. I’m not emo material, as it turns out. Ma rog, acum ca m-am tuns pot sa ma rad de emoisti din nou.
Iata deci ce observatie am facut de-a lungul timpului:

Emos are modern day pirates.

Desi ati putea fi contrariati si chiar neincrezatori in aceasta afirmatie, the proof is out there. Da, exista asemanari intre masculi parosi, brutali si murdari si adolescenti wimpy si in touch with their feminine side.

1. Si emoistii, si piratii au un ochi acoperit. Doar ca emoistii il au acoperit de breton, iar ceilalti isi au ochiul de sticla acoperit cu un eye-patch.

2. Ambii se simt singuri. Sa fi adolescent neinteles te face sa te simti destul de singur, ce sa mai vorbim de perioade neterminate de timp pe mare.

3. Cu totii se mai privesc cu ochiul maro din cand in cand. Emoistii din cauza culitatii, piratii din cauza ca, nu-i asa, nu prea gasesti multe femei pe o corabie a piratilor.

4. Toti accesorizeaza. Ati vazut voi pirat fara palarie, batic sau o camasa vintage? Dar emo fara insigne, genti de umar sau curea?

5. Fiecare se ingrijeste de stilul lui. Numai ca in cazul emoistilor este vorba de machiaj, iar al piratilor de sangele dusmanilor si tatuaje gen “coca ‘98″.

Ma rog, ar mai fi faptul ca piratii Disney folosesc mascara la fel de mult ca emoistii, si multe, multe altele, insa eu ma opresc aici.

There you have it, another mistery solved.
Deci data viitoare cand cineva va intreaba daca sunteti emo, un “aargh!” convingator ar trebui sa-i lamureasca.

Astazi e ziua mea, zi frumoasa ca mine ! Am implinit 17 ani si ma simt mai destept, mai matur si mai intelept.

(Am observat ca multa lume e nascuta intre 20 aprilie-10 mai ‘90. Ce naiba a fost in iulie ‘89?)

Deci, am inaugarat rubrica emo.

1. Dragele de colegele mele au innebunit parca in ultimele 2 saptamani. Tipa, sunt irascibile si rad haotic. Mai mult decat obicei, adica. In prima saptamana am crezut ca e doar the good old PMS, stiti voi, binecunoscuta teorie conform caruia un grup de fete ce petrec mult timp impreuna menstrueaza in aceeasi perioada. Ei bine, se pare ca m-am inselat, astfel incat sunt in a-3-a saptamana de chin si dureri de cap. Si cum rezervele de algocamin mi s-au cam terminat, v-as ruga fetelor, daca cititi postul asta, sa o luati mai usor.

2. Mi-am luat Cola Zero chiar in ziua in care a aparut si e o dezamagire totala. Mi se pare cu mult prea putin schimbat gustul fata de cola light sa poate fi numita alt sortiment. Si culmea, in loc sa scape exact de ce e mai rau, adica de gustul naspa care ti-l lasa lightul in gura dupa( hehe, ce urat a sunat asta), e chiar mai accentuat. Ma rog, asta nu m-a oprit sa-mi iau in continuare Zero, probabil din cauza etichetei negre ce este, nu-i asa, foarte cul.

3. De sambata, am inceput Prison Break Marathon si mi-e ca dupa ce-l termin o sa astept vreo 5 luni pana la seria a-3-a. Iar cum natura serialului e in asa fel incat sa lungeasca la nesfarsit o idee buna, mi-e ca o sa uit de el pana in august, septembrie sau cand o sa apara. Pacat de subiect, putea sa iasa ceva si mai frumos in mai putine sezoane.

4. Sunt inconjurat de ignoranti. Nu vreau sa dau nume *cough*toti *cough*, insa ma simt superior, da. Ceea ce ma enerveaza e ca nu sunt.

5. Everybody thinks they’re special, but they aren’t. You’re not special, you just have a low IQ and an unreliable self-consciousness.

E vineri seara si ca orice om care ma respect am iesit in oras. Unde, va intrebati?
Ei bine, nu in Kristal, nu in Martin si in nici un caz in Web. Am fost intr-un local undergound, si anume cabinetul stomatologic de urgenta de pe Luterana.
De ceva timp, vreo 6 luni, ma chinuie o durere de masea ingrozitoare. Ori cand beau ceva rece, ori cand mananc ceva dulce, ori cand e frig afara, ce mai, mai ceva ca in reclamele proaste la pasta de dinti.Ma rog, iau un algocalmin sau un special-k( ketofen, hehe) si intr-o juma de ora-o ora imi trece.
Azi insa de pe la 7 juma a inceput sa ma doara si, in ciuda administrarii de algocalmin si codamin, nu m-a lasat deloc. Asa ca am sunat la informatii, am gasit un cabinet deschis si la 9 si dus am fost.
Se pare ca am gingiile din zona cu problema foarte iritate sau ceva de genul si a zis sa o iau mai usor cu periatul. Oricum, nu sunt carii, cum credeam. Mi-a dat cu o substanta antiseptica si alte chestii si m-a trimis acasa. A zis sa-mi masez gingiile cu nu stiu ce ceai si mi-a recomandat o apa de gura specializata pe gingii. Metrosexual stuff, i think, hehe.
Anyways, acuma sunt bine sanatos, daca se poate spune asa , cel putin am iesit si eu afara vinerea.

An old saying says that women are like fine wine.

Well, i say forty year-old women are best compared to wine, mature, full-bodied and all that stuff.

Thirty year-olds are like whisky, experienced but still party-material.

Finally, the ones in their twenties resemble beer: fresh, available and always good-to-go.

The problem is, that between all that wine, whisky and beer you’ve got to watch out and not get the vodka pregnant.

Cand eram mic-mic, aveam un video player relativ vechi, luat de taicamiu inainte de revolutie. E, si cum pe atunci magazinele cu vhs erau rare si la mare departare de unde locuiam eu, iar pe familia mea numai de filmele mele nu o freca grija, aveam o colectie destul de restransa de filme.

Printre putinele casete pe care le aveam erau 2 clasice ale lui van-damme, Lionheart si Death Warrant, care, daca imi permiteti sa fac o paranteza, m-au ajutat sa-mi iau centura portocalie in karate la 7 ani( succes putin trait, dat fiind faptul ca am renuntat dupa o luna mai tarziu); o porcarie de film de la schwarzie( Last Action Hero); testoasele ninja si, filmul copilariei mele, Army of Darkness.

Cred ca am vazut Army of Darkness de cel putin 15 ori, incat memorasem toate replicile lui Ash. Ash a fost printre primele role-models personale, bad ass destroyer of evil.

Ma rog, saptamana trecuta mi-am luat toata trilogia Evil Dead si le-am vazut impreuna cu nepotul meu( are 10 ani, funny kid).

Evil Dead I a fost cel mai horror dintre ele daca e sa zic asa, plin de gore si efecte speciale relativ proaste, dar facute cu suflet, hehe.Cinci prieteni merg in excursie la o cabana, unde, din cauza unei incantatii de pe o caseta, sunt transformati in zombie(ma rog, posedati). Aici Ash e pampalau rau, pana cand se enerveaza si ii da un dos de palma zombieului ce obisnuia sa fie logodnica lui. De aici, situatia se schimba, si reuseste sa-i termine pe toti de unu singur si sa reziste pana dimineata, unde se termina filmul.

In Evil Dead II deja avem un Ash care cam stie ce face, dar inca nu si-a atins potentialul maxim.. Povestea continua de unde a ramas in primul. In principiu, inca 4 oameni mai vin la cabana, in cautarea celui ce a citit incantatia din Necronomicon ex Mortis, cartea in jurul caruia se invarte plotul seriei. Ma rog, urmeaza cam aceeasi poveste, mana lui Ash devine posedata si trebuie amputata, iar intr-un final, ca o ultima metoda de inlaturare a spiritelor, deschid un tunel in spatiu si timp ce il aspira si pe Ash. Astfel se trezeste in jurul anului 1300 d.Hr., in ceea ce pare Anglia medievala.

Astfel ajungem la Army of Darkness, partea aIIIa si favoritul meu. Asta nu prea mai e horror, ci mai mult adventure si comedy, insa fortele raului sunt acum mult mai potente. Nu vreau sa dezvalui mult din plot la AoD, pentru ca filmul asta chiar merita vazut. Oricum, Ash, din pampalaul ce era acum nu mai mult de 2-3 zile, s-a transformat intr-un kick-ass, chainsaw-handed, double-barrelled shotgun handler son of a bitch. The perfect anti-hero.

Nepotului meu i-a placut mult seria si nu e prea usor de impresionat.
A, am uitat, daca apucati sa va uitati la ele, sa nu aveti prea multe asteptari inainte. Take them as they are and you’ll have a great time.

Stiti si voi cum sta treaba de sarbatori, lumea nu mai munceste, productivitatea scade, etc.
Plus ca am racit din nou si am avut si alte treburi non-easter related.
Ma rog, vroiam doar sa zic ca am revenit, sper.